Cartoful pentru fiecare din noi este de-a dreptul considerat doua piine. Are o raspindire mondiala, inclusiv Republica Moldova. Valoarea sa este nu numai alimentara ci si inustriala si agrotehnica, datorita particularitatilor biologice care il fac un premergator aproape ideal pentru cerealele de toamna si primavara. Deci vom studia pe scurt: 1) partculatatile fiziologice si biologice; 2) tehnologia de cultivare in care vom include: a) fertilizarea; b) irigarea; c) recoltarea.
Pentru a aplica corect tehnologia de cultivare a cartofului este ncesar mai intii de facut cunoscut partcularitatile fiziologice si biologice ale cartofului. Asadar fazele de vegetatie cuprind:
a) Rasarirea - 15-30 zile in dependenta de temperature solului.
b) Imbobocirea - 20-25 zile.
c) Inflorirea - 15-20 zile.
d) Maturizarea – 40-60 zile.
Din particularitatile biologice fac parte:
a) cerintele fata de temperatura:
- rasarire – 12-15 grade C.
- crestere 19-21 grade C, max 41.
- Cresterea tuberculilor 16-18, max 29.
b) cerintele fata de umiditate: Cartoful este foarte pretentious fata de umiditate, preferind umditate moderata si permanenta, perioada critica fiind intre imbobocire si maturitate, apogeul fiind in perioada de inflorire cind are loc cresterea intense a tuberculilor. Excesul de apa deasemeni este daunator.
c) Cerintele fata de sol: sistemul radicular relative slab al cartofului prefera cel mai mult solurile relative usoare, nisipoase, nisipolutoase, lutonisipoase, lutoase, si asigurate cu macro si micro elemente solubile. Solurile grele duc la deformarea tuberculilor si cresterea riscului de vatamare in timpul recoltarii. Astfel cartoful mai bine suporta clima nefavorabila pe soluri bune, decit clima favorabila pe soluri nepotrivite.
d) Cerintele fata de lumina: fiind o planta de zi lunga, lumina de zi influenteaza cresterea tuberculilor si fructificarea cartofului. Cu toate acestea transformarea intensa a stolonilor in tuberculi are loc in conditii de zi scurta optim fin 10-12 ore lumina.
Nemijlocit tipul de tehnologie de cultivare depinde de scopul pe care il avem. In general cerintele sunt urmatoarele:
Premergatorii – cei mai buni sunt cei care elibereaza terenul devreme, fara burueni si care contribuie prin sistemul lor radicular la afinarea solului (cereale paioase, porumb, rapita, unele legume (morcov, varza, castraveti)), cu toate acestea nu se recomanda premergatori din familia Solonaceae deoarece au daunatori comuni (tutun, vinete, ardei, tomate).
Fertilizarea – cartoful incadrinduse in pantele cu cerinte mari fata de elementele nutritive. Pentru 1 tona de tuberculi cartoful consuma:
N – 5,6-5,9 kg.
P2O5 – 1,6-1,8 kg.
K2O – 7,2-7,5 kg.
CaO – 3,1-3,2 kg.
MgO – 1,6-1,8 kg.
Este foarte eficienta administrarea ingrasamintelor combinat, organice si minerale. Ingrasamintele organice si PK se vor administra odata cu lucrarea de baza, cele cu N se vod administra frctionat cite 60-80 kg impreuna cu PK inainte de semanat si in perioada de vegetatie.
Un rol aparte il are Lucrarea solului care reese din cerintele fata de sol mentionate mai sus. Aratura trebuie sa fie adinca pentru a asigura o afinare cit mai buna a solului, deasemeni trebuie de luat in consideratie organizarea lucrarilor in asa mod ca sa poata fi aplicata mecanizarea cu evitarea tasarii solului. Din toamna aratur necesita a fi nivelata cu cultvatorul, fapt care influenteaza positive in combaterea buruenilor, si in rezultat cresterea productiei finale, mai ales in anii secetosi.
Primavera lucrarile vor incepe la maturitatea fizica a solului si este deajunsa o cultivare la adincimea de 15-20 cm. In caz ca solul sa tasat din toamna se vor aplica 2 cultivari, nemilocit la adincimea cuibului – 14-15cm.
Plantarea – tehnologia necesita cantitati relativ mari de material semincer preincoltit, fapt care asigura rasarirea cu 10-15 zile mai devreme. Epoca de pantare se face in corelatie cu temperatura si umiditatea solului, si calendaristic coincide cu prima si a doua decada a lunii aprilie.
Desimea intre rinduri trebuie sa fie de 60-70 cm, iar pe rind de 20-30cm. Adincimea de plantare in cazul recoltarii mecanizate va constitui 5-6 cm in zonele favorabile si 8 cm in celelalte zone, fiecare cm in plus implica rascolirea suplimentara a 100-150 t/ha de sol, deasemeni creaza dificultati la recoltarea mecanica.
Intretinerea – in perioada de pina la rasarire se va distruce crusta, buruenile, se va realiza bilonarea si irigarea. Pentru a asigura o aeratie buna si a evita tasarea, biloanele trebuie de refacut de 2-3 ori, fapt care contribuie considerabil si la distrucerea buruenilor. In cazul combaterii buruenilor prin erbicidare, erbicidarea se va efectua preemergent cit mai aproape de rasarirea cartofului, pentru a prelungi pentru o perioada cat mai lunga actiunea sa.
Normele de Irigare depinde de perioada de vegeatie a cartofului si in mediu cuprind 250-350 t/ha apa. Realizinduse 5-7 udari la interval de 6-10 zile. In zona de stepa se vor realiza 10-12 udaturi, iar in zona de silvostepa, 8-10.
Recoltarea – are loc in dependenta de scopul recoltarii, pentru consum recoltarea se va efectua la maturitatea tuberculilor cind nu se decojesc, cu ajutorul combinelor pentru recoltarea cartofului, si calendaristic perioada data se incadreaza in limitele 20 august-20 septembrie.
Astfel pentru a avea o recolta buna de cartof in conditiile Republicii Moldova trebuie de atraas atentia la particulritatile fiziologice si biologice ale cartofului care sunt: rasarirea, imbobocirea, inflorirea, maturizarea; cele biologice: cerintele fata de temperature, umiditate, sol si lumina. In dependenta de acestea se va aplica epoca de pantare, fertilizarea, irigarea, lucrarile de intretinere si recoltarea.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu